Radauti - Suceava

Asezare Radauti
D.N. 17 A - sect. Câmpulung Moldovenesc-Rădăuţi - km 74;
D.N. 2 - E. 20 - derivaţie, Şiret-Rădăuţi - D.N. 17 A.- 13 km.

Căi de acces
Oraş in judetul Suceava, situat Într-o depresiune străjuită de dealuri care se lasă din obcine, In lunca de pe partea stingă a râului Suceava (373 m alt.); veche localitate cunoscuta încă din secolul al XlV-lea, In 1359 devine reşedinţă, domneasca.

Obiective turistice Radauti
 Muzeul etnografic, str. Bogdan Vodă, 3; exponate înfăţişând ocupaţiile tradiţionale din nordul Moldovei, costume, ţesături, obiecte lucrate din lemn, machete etc.
Biserica Bogdana (1350), B-dul Bogdan Vodă, 4, unul dintre cele mai vechi monumente istorice şi de arhitectura din România, necropolă a primilor voievozi, întemeietori ai statului feudal Moldova (Bogdan I, care a mutat scaunul domnesc de la Şiret la Rădăuţi).
Are forma de navă rotunjită la altar; fără turlă, ziduri groase de 1,40 m sprijinite de 10 contraforturi;

In interior particularităţile vizibile apropie biserica de forma şi împărţirea arhitecturală caracteristică bazilicilor romanico-gotice; vechile picturi se mai păstrează pe alocuri (frescele din altar); lespezile aşezate de Ştefan cel Mare pe mormintele predecesorilor săi;
Monumentul (In parcul din faţa bisericii Bogdana) care cinsteşte memoria eroilor căzuţi In primul război mondial;

Atelierul de ceramica neagră, str. Lungă, 8, In care se lucrează frumoase vase de tipul ceramicii Kutty; „Târgul femeilor", Str. Republicii, cu covoare lucrate şi aduse spre vânzare de femei;
Parcul oraşului, str. Republicii; interesantă vegetaţie de luncă (16 sălcii uriaşe, în jurul cărora au coborât mesteceni, brazi şi s-au aclimatizat castani).

Cazare Radauti , masa. Vile, pensiuni,restaurante.

Putna - 36 km ; Marginea - D.N. 17 A. - 10 km, comună renumită pentru atelierele în care se execută artistice vase şi obiecte de ceramică (atelierele cooperativei meşteşugăreşti pe marginea şoselei principale);
Sucevila (12 km); Arbore - D.C. 18-20 km, comună vestită, ctitorită de Luca Arbore;
Muzeul Teodor Hrib, ţăran localnic, care a strâns în casa sa valoroase piese istorice, etnografice, obiecte şi arme haiduceşti, icoane pe sticlă etc. şi lucrează la o cronică a satului, pe care o consemnează zi de zi, de mulţi ani.