Cai de acces Iasi
D.N. 24-sect. Mârăşeşti- Vaslui-Iaşi-km 197; D.N. 28 - sect. Săbăoani - Tg. Frumos - Iaşi-Ungheni- km 73.
Aşezare Iasi
Municipiu, reşedinţa judetului Iaşi, important centru economic (industrie chimică: fabrica de antibiotice; industrie textilă: Textila Roşie şi Ţesătura; industrie constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor, industrie de prelucrare a lemnului, industrie alimentară, industrie poligrafică etc.) şi cultural: filială a Academiei cu 8 institute, secţii şi colective de cercetări, 6 institute de Invăţâmant superior, 2 teatre dramatice, operă, filarmonică, mai multe muzee şi alte instituţii ştiinţifice, culturale şi artistice; situat pe povarnişul unor dealuri care coboară dinspre nord-vest către lunca Bahiuiului: pe partea dreaptă a rlului se intinde plnâ iub dealurile Galata, Buciumi şi Repedea;
- cartierele principale ale laşilor se ridică pe dealurile Tâtăraşi, Sărărie şi Copou (mulţi vizitatori străini au asemuit ,,colinele" Iaşilor cu cele ale Romei); ca aşezare are o oblrşie foarte Îndepărtată, fiind anterioară Întemeierii statului feudal al Moldovei; denumirea actuală apare într-un privilegiu comercial din 1408 dat de Alexandru cel Bun (1400-1432);
Istorie
In 1434 este menţionat ca tlrg, iar in a doua jumătate a secolului al XVI-lea sub Alexandru Lăpuşneanu (1564-1568) ajunge oraş de scaun al Moldovei; Vasile Lupu a Înfiinţat Invăţămintul românesc şi a dezvoltat tiparul; aici au trăit şi au activat cărturari vestiţi ea: Grigore Ureche, Nicolae Milescu, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, C. Negruzzi, Gh. Asachi, V. Aleesandri, M. Eminescu, Alecu Russo, M. Kogălniceanu. Ion Creangă, a. Ibrăileanu, Gh. Toplreeanu, Mihail Sadoveanu etc; savanţi iluştri ca: Gr. Cobâlcescu, Petre Poni, Al. Xenopol, Al. Lambrior, CI. Paihon ş.a. intre anii 1874- 1875 apar primele cercuri revoluţionare, iar in 1920 au avut loc puternice mişcări greviste la Atelierele C.F.R. Nicolina;
Obiective turistice Iasi
Palatul Culturii, str. Palat, 1 (construcţie In stil gotic flamboiant de la Începutul secolului al XX-lea, ridicată pe ruinele fostei curţi domneşti) cuprinde: Muzeul de istorie a Moldovei; Muzeul etnografic al Moldovei, cu interesante colecţii de unelte, instalaţii tehnice populare, artă populara ş. a.;
Muzeul de arte plastice;
Muzeul de ştiinţele naturii;
Muzeul Politehnic.
„Bojdeuca lui Ion Creangă", str. Simion Bărnuţiu, 4; Statuia ecvestră a tui Ştefan cel Mare (1883) (sculptor Fremiet);
Muzeul Unirii, str. Lăpuşneanu, 14 (fosta reşedinţa a lui Alexandru Ioan Cuza), obiecte, hărţi, document, lucrări de pictura şi sculptura in legătură cu realizarea unirii Moldovei cu Ţara Românească.
Muzeul de istorie naturala, str. Gh. Dimitrov, 73. Muzeul Ion Creanga, str. Cuza Vodă, 51 (curtea bisericii (iolia); Mănăstirea Golia (sec. XVI), monument de arhitectură gotică, ctitorie a marelui logofăt Ion Golia, reconstruită de Vasile Lupu şi Întărită cu ziduri şi turnuri de Grigore Ohica (1774-1777); Biserica Trei Ierarhi (1639), str. Ştefan cel Mare, considerata unul din cele mai interesante şi curioase monumente; se remarcă dantelăria plăcilor sculptate In motive geometrice şi arabescuri, care imbracă clădirea; in interiorul poleit cu aur se află mormintele lui Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Al. Ioan Cuza; Biserica Sf. Sava (sec. XIV), str. C. Negri, 39;
Biserica armenească (1359), str. Armeană, 9; Biserica Sf. Nicolat (1491), str, Anastasie Panu, 65 ;
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza, Piaţa Unirii (sculptor Romanelli), dezvelită in anul 1912 (pe soclu formează un grup M. Kogâlniceanu, C. Negri, generalul Florescu N. Creţulascu, colaboratori ai domnitorului);
Parcul Copou cu băţranul tei al lui Eminescu şi statuia Veronicăi Micit (I. Iri-mescu), avand o suprafaţă de 10, ha, a fost amenajat pe vremea lui Mihail Sturza (1834-1849).
în împrejurimi: Mănăsiirea Frumoasa, str. Radu Vodă, 1, rezidită de Grigorc Ghica (1727) pe locul uneia mai vechi, la poalele dealului Cetăţuia; Ia inware un turn masiv, iar in jur ziduri puternice; reşedinţă de vară a domnilor Moldovei şi loc de popas pentru voievozii şi oaspeţii care veneau la Iaşi; de remarcat frescele şi mormlntul prinţesei Roxana. fiica domnitorului Grigore Ghica;
Mănăstirea Cetăţuia, rezidită din temelii de Gheorghe Duca - 1672; un turn mare la intrare şi ziduri de cetate, fiind o imitaţie arhitecturală a bisericii Trei Ierarhi;
Casa memorială Ilie Pintilie, Şoseaua Iaşi-Ciurea, 28;
Mănăstirea Galata aşezată tot pe un deal, Înconjurată cu ziduri, cu un turn de intrare (1584), a servit ca loc de apărare şi reşedinţă domnească uneori; In interior, mormlntul lui Petru Şchiopul şi al fiicei sale Despina (1588);
Cazare Iasi. Pensiuni, vile., restaurante, hoteluri
Lacul Ciric, aşezat Intre dealuri Împădurite, amenajat pentru sporturi nautice şi Campingul situat pe marginea lacului intr-o zonă Împădurită; teren Împrejmuit şi păzit; cazare in corturi de 2-4 persoane; amplasa mente pentru corturi proprii; grup administrativ; oficiu pentru păstrarea bagajelor;
Închiriere de echipament sportiv, corturi saltele, veselă ;telefon, cutie poştală, instalaţii electrice (220 v); prize; restaurant; Câmpingul Bucium-D.N. 24 - km 190- 10 km (de la laşi), situat intr-o poiană de pe dealul Repedea; teren imprejmuit şi păzit; cazarea In corturi de clte două persoane; amplasamente pentru corturi proprii; loc de parcare pentru autoturisme; grup administrativ; oficiu de recepţie; oficiu de închiriat lenjerie, veselă, material sportiv; oficiu pentru păstrarea bagajelor; telefon, trusă sanitară, cutie poştală;
In apropierea campingului motelul Bucium şi Pădurea Poienari, parc natural.
