Aşezare
Municipiu, resedinta judetului Hunedoara, asezare înfiripata intre Muntii Apuseni si Muntii Sebesului, pe valea Muresului, aproape de intrarea raului in primul defileu; Important centru economic, social-cultural si administrativ; numele are la origini o ,,dava" (cetate dacica), continuata de o asezare daco-romana; în evul mediu viata asezarii este strans legata de trecutul cetatii; documentar este amintita in anul 1259, data Înscrisa si pe placa comemorativa de pe frontispiciul Consiliului popular al municipiului, cu prilejul împlinirii a 700 ani de existenta.
Cazare Deva. Pensiuni.
In împrejurimi: Cabana si campingul Cerbul Podele- D.N. 7K - km 29 (de la Deva), 8 km (de la Brad), situate Intr-o margine de padure, linga sosea; cazare la cabana; amplasamente pentru instalai corturi proprii; loc de parcare pentru autoturisme; lumina electrica (22(1 v); restaurant; terasa in aer liber; plaja si locuri pentru pescuit in apropiere (Crisul Alb si Luncoiul);
Obiective turistice Deva
Muzeul judetean instalat in Castelul , numit si „Magna Curia" (1621), valoros monument de arhitectura conceputa in stilul Renasterii, cu adaugiri ulterioare, de arhitectura in stil baroc, str. Dr. Petru Groza, 29;
bogat material arheologic, colectie de mineralogie, colectie de ornitologie si insectar cu circa 30.0(10 exemplare;
Dealul Cetatii, 184 m alt. deasupra orasului, monument al naturii si
Cetate Deva (sec. XIII);
Statuia lui Decebal (sculptor I. Moga);
Statuia Dr. Petru Groza, Piata Unirii (ridicata pe locul unde s-a constituit in anul 1933 organizatia taraneasca „Frontul Plugarilor");
Biserica franciscana (sec. XVIII) str. Progresului, 12; Vechiul turn al bisericii ortodoxe (1727), str. Calugâreni, 21.
Simeria - D.N. 7 - km 377 si 13 km de la Deva.
Parc dendrologic (70 ha) si Arborelum, colectie variata de arbori si arbusti unici si rari, iu special din flora Chinei, Japoniei si a Americii ele Nord, monument al naturii. (partea superioara);
Caramida - D.X.7 - 33 km - veche asezare atestata documentar in 1922, plantatii de bambusi si biserica (sec. XIV).
