Craiova - Dolj

CRAIOVA
Municipiu, reşedinţa judeţului Dolj

Cai de acces D.N. 6 - sect. Bucureşti-Alexandria-Timişoara - km 228.
 

Aşezare Craiova
Municipiu, reşedinţa jud. Dolj, aşezat pe terasele Jiului la ieşirea acestuia dintre dealuri şi la intersecţia unor importante drumuri; puternic centru industrial, economic, social şi cultural;
Vechea denumire a Craiovei - Pelendava - (targ) denotă obarşia indepărtată a unei puternice aşezări dacice, continuată in epoca stăpanirii romane;
Este atestată documentar pe la 1475, iar ca centru urban apare in documente la 1582;

Cazare Craiova. Pensiuni, hoteluri, campingul situat lingă ştrandul de la marginea parcului, teren imprejmuit şi păzit; căsuţe de clte 2 persoane, locuri pentru instalat corturi proprii; loc de parcare pentru autoturisme; grup administrativ, oficiu de recepţie, oficiu pentru păstrarea bagajelor; oficiu de Închiriat lenjerie pentru pat, veselă; grup sanitar; instalaţii electrice (220 v); prize, bucătărie in aer liber, terasă acoperită; terenuri de sport, ştrand, canotaj, pescuit;
 

Obiective turistice Craiova

Muzeul Olteniei, str. Maxim Gorki, 44. 60.000 de obiecte muzeale expuse in: secţie de ştiinţele naturii; o carte de matematică a lui Galileo Galilei (1638), un cadran şcolar din anul 1869;
meteoriţi căzuţi la Sopot-Dolj (1927); mastodontul de la Stoiana (circa 2-3 milioane de ani); secţie de istorie şi etnografie.
Muzeul de artă, Calea Unirii, 37; opere ale şcolilor flamande, olandeze şi italiene (sec. XVI şi XVII), ale şcolii franceze(Sec XVIII si XIX) ceramica si covoare.

Galeria de artă românească expune 5 sculpturi ale lui C. Brancuşi, 19 panze ale lui N. Grigorescu şi 9 panze ale lui Ştefan Luchian, numeroase tablouri ale lui Th. Aman.
Casa Băniei, str. Matei Basarab (fostă reşedinţă a banilor Olteniei, renovată de Constantin Brancoveanu la sfarşitul secolului al XVII-lea), amenajată ca muzeu de etnografie;
Colegiul Nicolae Bălcescu (in una din săli s-a dat citire proclamaţiei de la Izlaz, iar intre 13-15 iunie 1848, aici şi-a avut sediul guvernul provizoriu);
Muzeul procesului luptătorilor ceferişti şi petrolişti din ianuarie-februarie 1933;

Biserica St. Dumitru (sec. XVII), restaurată la sflrşitul secolului al XlX-lea de arhitectul francez Lecomte de Nouy;
Parcul poporului cu un frumos lac şi o mică grădina zoologică ;
Grădina botanică, str. Iancu .Tianu, cu două lacuri amenajate pentru plante acvatice;
Lunca Jiului (60 ha) la capătul B-dului 23 August, pe malul raului Jiu, parc  plantat  cu   stejari.

Mănăstirea Bucovăţ (4 km de la Craiova) pe malul sting al Jiului (zidită probabil in 1572):
Segarcea-D.N. 56 plnă la Podari, apoi D.J. 561 (pană la Segarcea circa 30 km) - Însemnat centru viticol, pan de căpriori, şi crescătorie de fazani;
Mănăstirea Gura Motrului - D.N. 6 km - 270, ramificaţie - 3 km pană la mănăstire; situată la confluenţa Metrului cu Jiul, a fost zidită in secolul al XVI-lea pe locul unui schit de lemn ridicat de Nicodim pe ia 1370; biserica actuală datează din 1633 şi a fost zugrăvită in timpul lui Constantin Brancoveanu (1705).