Bucuresti - Bucuresti

BUCUREŞTI
Municipiul Bucureşti, capitala României

Cai de acces
BUCUREŞTI km 0 pentru drumurile naţionale spre Braşov-Cluj-Oradea (D.K.l-632 km); Buftea-Ploieşti;
Vălenii de Munte-Braşov (D.X.l A-185 km);
Urziceni - Buzău - Focşani - Bacău - Roman-Suceava-Şiret (D.N.2-476 km);
Ştefănesti-Călăraşi (D.N.3-127 km); Budeşti-Olteniţa (D.N.4-64 km);
Vidra- Copăceni-Daia-Giurgiu (D.N. 5-61 km);
Ghimpaţi-Roşiori de Vede-Caracal-Cra-iova-Turnu Severin-Orşova-Caransebeş-Lugoj-Timişoara-Slnnicolaul Mare (D.N. 6-630 km);
Blidaru-Găeşti-Piteşti-Ramnicu Valcea-Sibiu-Orâştie-Deva- Ilia- Lipova-Arad (D.N.7-544 km);Bolintinu din Deal-Căscioarele - Zugreni - Ciupa - Săliştea-Piteşti (autoslradă-circa 100 km).
Punct de intersecţie pentru trei trasee rutiere continentale.

E 15 u.Hamburg-Berlin-Praga- Budapesta-Oradea - Cluj- Turda-Tg. Mureş- Braşov-Bucureşti, continuand spre Urziceni -Constanţa;
E 15 a: Varianta drumului E 15 care se desprinde de acesta din oraşul Turda şi se relntalneşte la Bucureşti după parcurgerea următorului traseu: Turda-Sibiu- Rlmnicu   Vllcea-Piteşti-Bucureşti;
E 20: frontiera greco-iugoslavă-Blagoiev-schi-Sofia-Ruse-Giurgiu-Bucureşti, continulnd spre Buzău-Bacău-Roman-Suceava-Şiret
De reţinut că o variantă: Mărăşeşti-Tecuci-Barlad-Cras-na-Huşi-Albita
E 04: Klagenfurt - Zagreb - Turnu-Severin-Craiova-Piteşti unde intră In traseul E 15 a (D.N. 7) cu care ajunge la Bucureşti.
E 15: Constanta-Mangalia-Varna-Burgas - Babaevschi - Kirklareli.
 
Aşezare Bucuresti
Municipiul Bucureşti, capitala România, centrul politic, administrativ, economic şi cultural al ţării, aşezat la numai 60 km depărtare de pragul dealurilor subcarpatice şi aproximativ la aceeaşi distanţă de Dunăre; altitudinea medie 70-80 m; coordonate geografice: 26°06'44" long. estică şi 44°24'31" lat. nordică.
Urmele de cultură dovedesc prezenţa omului pe actuala vatră a oraşului incă din epoca neolitică; numele actual al oraşului este inscris documentar la 20 septembrie 1459 intr-un hrisov semnat de Vlad Ţepeş (1456 -1462); In 1492 este menţionat şi pe harta regiunilor dunărene a geografului Martin Breheim (harta se află intr-un singur exemplar la „Germanisches Museum" din Nurenberg).
La mijlocul secolului al XVI-lea devine capitala Ţării Româneşti.

 
Cazare Bucuresti. Pensiuni,hoteluri, vile. Restaurante, baruri, braserii, cofetării,gradini de vara.
Parcul de cultură şi odihnă Herăstrău; Pădurea Băneasa (restaurant şi grădină de vară); Parcul Trandafirilor (restaurant şi grădină de vară), Calea Dorobanţi, 3; Parcul Privighetorilor (restaurant şi grădină de vară) Aleea Privighetorilor,
Camping Băneasa (In pădure), cazarea in bungalowuri, in căsuţe cu două paturi şi in corturi instalate In teren; amplasamente pentru corturi speciale; oficiu pentru inchirierea lenjeriei, veselei şi materialului sportiv; lavabouri, duşuri cu apă caldă şi rece; curent electric;
In apropiere restaurante, bufet, braserie.;

Pădurea Snagov de pe malul lacului amenajată ca parc, declarată rezervaţie naturală floristică şi pentru faună;
Ştrandul de pe. malul lacului; insula de pe lac pe care se pot vedea rămăşiţele unei mănăstiri din secolul al XlV-lea, sediul unei tipografii, dar şi loc de surghiun al unor deţinuţi politici;
Copăceni - D.N.5-km 21, camping situat in apropiere de Bucureşti, In lunca raului Argeş şi In preajma restaurantului din apropierea ştrandului; amplasamente pentru instalarea corturilor proprii; teren pentru parcarea autoturismelor, ştrand; pescuit sportiv; Buda (20 km de la campingul Copăceni), ştrand şi teren de campare prevăzut cu spaţiu pentru instalarea corturilor proprii, instalaţii sanitare şi curent electric la restaurantul din teren;
Parcul din Pădurea Pustnicu; Lacul Pasărea (plajă, canotaj, pescuit); Mănăstirea Pasărea (1813) şi Mănăstirea Cernica  (1608).

Obiective turistice
Muzee şi colecţii de artă: Muzeul de artă al României, Calea Victoriei, 49-53 Program: Miercuri-Duminică 11.00–19.00(mai-septembrie)10.00–18.00(octombrie-aprilie)Închis: luni, marţi, 1 ianuarie, prima şi a doua zi de Rusalii, 15 august, Duminica Paştelui, 25 decembrie
Galeria naţională cu secţiile de artă feudală- secolele X-XVIII (broderii, icoane, obiecte din metale preţioase, manuscrise, pictură murală, mobilier sculptat, sculptură In piatră) şi artă romanească modernă şi contemporană (secolele XIX- XX) de la operele primilor portretişţi din secolul trecut, plnă la cele ale pictorilor şi sculptorilor contemporani;
Galeria universală cu sectorul de artă europeană şi sectorul de artă orientală şi din Extremul Orient (picturi şi sculpturi din secolele XIV- XX, mobilier, faianţă, porţelan, tapiserii, miniaturi etc); Cabinetul de stampe (gravuri şi desene româneşti şi străine); 

Muzeul de artă brincovenească Mogoşoaia, comuna Mogoşoaia, palatul construit in 1702, monument de arhitectură; Program: 1 mai - 1 noiembrie: 10:00 - 18:00; LUNI INCHIS. 1 noiembrie - 1 mai: 9:00 - 17:00; LUNI INCHIS. Tturnul cu foişor; bucătărie domnească; capela cu pridvor, coloane şi un turn mic. In subsol lapidarium cu sculpturi şi detalii de arhitectură din epoca brincovenească.
In interior, cărţi ferecate in argint, obiecte de cult, uşi de biserici sculptate, ţesături vechi cu broderii In fir de aur şi argint, tipărituri rare etc.

Muzeul de artă al Academiei Române - Colecţia „G. Oprescu". Circa 10.000 de gravuri şi litografii, desene, mobile vechi de stil-franceze şi italiene - covoare vechi, ceramică românească şi străină, statuete gotice şi franceze, tablouri şi sculpturi româneşti, circa 100 de tablouri aparţinlnd unor pictori francezi, italieni, spanioli, englezi si din Ţările de Jos, stampe japoneze şi miniaturi persane, acuarele etc.

Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici. Vechi piese de mobilier, covoare orientale, tablouri, tapiserii, sculpturi, ceramică, arme vechi, ediţii rare ale unor clasici, manuscrise (sec. XVI), hrisoave, stampe, gravuri, albume de artă   etc.
Muzee de artă populară şi etnografie: Muzeul de artă populară al României, Calea Victoriei, circa 40.000 de obiecte de artă populară, ţesături, scoarţe, covoare, costume, crestături In lemn, ceramică, picturi pe sticlă sau pe lemn, mobilier de interioare ţărăneşti, unelte de tehnică populară grupate pe epoci şi regiuni;
Muzeul satului  care in 1936 lua fiinta la Bucuresti, in Parcul Herastrau. Gospodării ţărăneşti, instalaţii tehnice rurale, ateliere meşteşugăreşti, biserici din principalele zone etnografice ale ţării. Interiorul caselor este mobilat şi Înzestrat cu toate obiectele specifice regiunii de origine (unelte, ţesături, scoarţe, costume, ceramică, mobilier vechi, instrumente muzicale populare, cornuri şi arme de vlnătoare;

Muzeul de artă populară Dr. N. Minovici, str. M. Minovici, 1; Circa 5.500 obiecte, ceramică populară veche, covoare, scoarţe, ţesături, ii, fote, vllnice, bete, o colecţie de ouă incondeiate, clteva interioare de ţară cu mobilier autentic, crestături In lemn, furci de tors, bate ciobăneşti, linguri, căuce etc, unele vechi de aproape două secole; camera in care a lucrat dr. Minovici, cu mobilierul, cărţile scrise de el sau care i-au aparţinut, manuscrise, corespondenţă, diplome etc.
Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, Piese ilustrind dezvoltarea vieţii economice, sociale, culturale, politice şi administrative de pe teritoriul şi Împrejurimile Bucureştilor, din cele mai Îndepărtate timpuri plnă în zilele noastre. înfiinţat in 1959, este instalat tntr-o veche casă boierească datlnd din prima jumătate a secolului trecut, proprietate a postelnicului Cosţaclie Şuţu, care a dat clădirii aspectul unui palat măreţ pentru acele timpuri. Secţiile muzeului (istorie veche, feudală, modernă-contemporană şl de construire a socialismului) prezintă circa 100 000 de exponate, printre care numeroase piese arheologice, stampe, hărţi, planuri, costume, colecţii numismatice, fotografii reflectlnd aspecte ale dezvoltării economice, sociale, politice si urbanistice ale oraşului;

Muzeul Militar Central, Documente, relicve şi diferite obiecte cu caracter militar (armament, costume, ..drapele etc.) legate de trecutul glorios de luptă al poporului român;
Muzeul de antichităţi  Colecţii de piese (arme, podoabe, statui, vase, monede, unelte etc).
Muzee de ştiinţă: Muzeul de istorie naturală „Griijore Antipa", Şos. Kiseleff.
Aproape 300.000 de piese colecţii de nevertebrate, vertebrate superioare, biologie, marină, paleontologie, botanică. Una dintre cele mai importante colecţii de fluturi din Europa, precum şi scheletul uriaş al unui dinotheriu, strămoş al  elefantului   (unicul  exemplar   din  lume)
 Bibliotecă de specialitate, sală de lectură, fototecă, săli experimentale, literatoare de fizică şi chimie etc.;
Muzeul Cailor Ferate, Calea Griviţei, 193 B. Program: miercuri-duminica 10.00-16.00. Material documentar privind evoluţia mijloacelor de transport şi istoricul căilor ferate din ţară; machete de vagoane, locomotive, macarale, utilaj pentru căile ferate etc.;
Muzeul de antropologie, B-dul Petru Groza, 2. Colecţie unica din ţară, cuprinde circa 7.000 cranii identificate şi o secţie de embriologie pentru studiul originii şi evoluţiei biologice a omului.
Grădina zoologică, Pădurea Băneasa. Specii de animale exotice şi indigene; parc cu cerbi carpatini, lopătari şi căprioare;

Grădina botanică, Şos. Cotroceni. întemeiată de dr. Dimitrie Brândză in 1860. Cuprinde 2500 specii din variata floră a ţarii; plante exotice in sere, plante medicinale, plante decorative (pe o suprafaţă de 17 ha).
Alte muzee: Muzeul Teatrului National I.L. Caragiale, Calea Victoriei 42 (Pasajul Comedia). Documente privind Începuturile teatrului românesc, fotografii rare, manuscrise de roluri, afişe de teatru, scrisori şi cărţi rare, medalii, programe de teatru, albume, tăieturi din presa vremii, o preţioasă discotecă etc.
Muzeul George Enescu, Calea Victoriei, 141. Clădire monumentală cu o scară flancată de doi lei, construită la sflr-şitul secolului al XlX-lea, după planurile arh. Berindei. Piese legate de memoria marelui compozitor; tablouri, busturi, fotografii cu autografele sale, partituri originale, manuscrise, articole, mărturii, obiecte care i-au aparţinut, diplome şi medalii. Documente referitoare la activitatea pedagogică desfăşurată ca profesor la Şcoala Normală de Muzici şi la Şcoala Ivonne Astruc din Paris, la Mannes Music School, şi in legătură cu Îndrumările date elevilor săi Menuhin, Lipatti, Cristian Ferras, Arthur Grumiaux şi Ida Haedel. Numeroase fotografii; una dintre ele reprezintă pe Enescu Împreună cu Kreisler şi Thibaud; In vitrine viorile cu care a concertat Enescu; macheta casei natale din satul Liveni, masca mortuară, mulajul mlinilor.;

Muzeul Pompierilor (Foişorul de Foc), B-dul Gh. Dimitrov, 33. Exponate privind istoria pazei contra incendiilor şi tradiţiile de luptă ale pompierilor militari. Statui, monumente, clădiri: Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism, Parcul Libertăţii; Monumentul Eroilor Patriei, B-dul dr. Petru Groza (In faţa Academiei Militare Generale), opera sculptorilor M. Butunoiu, Z. Băicoianu, N.T. Ionescu şi I. Dămăceanu, dezvelit la 23 August 1957; Statuia lui Carol Davila (1828-1884), Întemeietorul invăţămantului superior medical românesc, In faţa Facultăţii de Medicină, construită In 1903 (sculptorul K. Stork);
Palatul Pionierilor care a fost palat domnesc in vremea lui Ioan Cuza;
Palatul, după planurile arhitectului Nenciulescu. Ridicat pe locul unui vechi palat care a aparţinut boierului Dinicu Golescu (sec. XIX), este un loc istoric pentru importantele evenimente care s-au petrecut aici: Bibescu Vodă a semnat In 1848 constituţia, sub presiunea maselor, iar Ana Ipătescu, aduclnd la luptă tăbăcarii, a salvat guvernul revoluţionar de la 1848 arestat prin surprindere; reşedinţă a domnului Alexandru Ioan Cuza;
Marea Sală a Palatului România, construcţie social-culturală folosită pentru congrese, datorită capacităţii sale (3200 locuri) şi instalaţiilor tehnice corespunzătoare, pentru spectacole date de mari ansambluri, concerte şi proiecţii cinematografice. Alături o sală mică de recitaluri, inaugurată In 1961, cu prilejul celui de al doilea Festival şi concurs internaţional „George Enescu"; Biserica Curtea Veche;

Ateneul, sediul Filarmonicii de Stat George Enescu, Piaţa Gh. Gheorghiu-Dej. Construcţie ridicată In 1886- 1888, pe bază de subscripţie publică, după planurile arhitectului francez A. Galleron, cu faţada asemănătoare unui templu grec. In interior un vestibul cu 12 coloane dorice şi patru scări de marmură, care duc spre sala de festivităţi, cu 600 de fotolii şi 60 de loji aşezate pe două rlnduri; Biserica Kreţulescu, edificiu valoros de arhitectură veche românească (langă aripa dreaptă a Palatului), construit In anul 1772 de către Iordache Kreţulescu, unul din ginerii domnitorului Constantin Brlncoveanu. Se remarcă prin elemente arhitecturale caracteristice stilului brlncovenesc: pridvorul Înalt cu coloane care sprijină arcadele, panourile decorative şi chenarele ferestrelor;
Academia România, Calea Victoriei 125, Înfiinţată In 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, apoi In 1879 Academia Română. Biblioteca vechii societăţi academice a devenit Biblioteca Academiei. Clădirea principală a Academiei este construită In stil neoclasic la Începutul secolului al XlX-lea;

Parcul de cultură şi odihnă Herăstrău, amenajat pe o suprafaţă de 185 ha in jurul lacului cu acelaşi nume; numeroase construcţii cullural-artistice, locuri de distracţie, terenuri sportive, restaurante, busturi ale unor luptători revoluţionari români şau din alte ţări, ale unor artişti şi scriitori şi diferite grupuri statuare impodobesc aleile parcului.
în Împrejurimi: Pădurea Băneasa-D. N.l-km 8, frecventată in timpul verii. Vizitatorii au la dispoziţie două restaurante şi locuri de parcare;